Bulă intră val-vârtej în casă, cu o față plină de entuziasm, și se duce direct la tatăl său care se odihnea pe canapea după o zi lungă de muncă.

— Tăticule, tăticule! Te rog din tot sufletul, ai putea să-mi dai zece lei pentru o biată bătrânică din parc?

Tatăl, profund mișcat de spiritul civic și de bunătatea neașteptată a fiului său, lasă ziarul deoparte, lăcrimează ușor și scoate imediat portofelul.

— Sigur că da, Bulă! Sunt mândru de tine. E un gest nobil să ajuți oamenii aflați la nevoie. Poftim zece lei. Dar zi-mi, ce făcea sărmana bătrânică? Era necăjită? Striga după ajutor?

— Nu, tată… striga: „Înghețată de vanilie la zece lei! Cine dorește înghețată de vanilie la zece lei?!”