Soacra lui Bulă, femeie curioasă și cu dare de mână, vrea să afle care dintre cei trei gineri ai ei o prețuiește mai mult.

Se duce la primul ginere, se aruncă în râu și începe să strige disperată:

— Ajutor, mă înec! Săriți, că mă duc la fund!

Primul ginere sare imediat, o salvează și o aduce la mal. A doua zi, găsește în fața porții o Dacie nouă-nouță, cu un bilet pe parbriz: „Mulțumesc, soacra ta”.

Se duce la al doilea ginere, se aruncă în râu și strigă iar:

— Ajutor, moartea e aproape! Ajută-mă, ginerică!

Sare și al doilea ginere, o scoate cu greu din apă. A doua zi, găsește și el o Dacie nouă la poartă: „Mulțumesc, soacra ta”.

În cele din urmă, vine rândul lui Bulă. Soacra se aruncă în valuri și strigă cât o țin plămânii:

— Bulă, ajută-mă că mă înec! Să nu mă lași!

Bulă, așezat comod pe un dâmb, își aprinde liniștit o țigară, trage un fum adânc și spune:

— No, mamă soacră, vedeți ce se întâmplă dacă v-ați băgat la apă adâncă fără să știți să înotați? Eu zic să vă relaxați, că apa e caldă…

Soacra se îneacă. A doua zi dimineață, Bulă iese în curte și rămâne mască: în fața casei strălucea un Mercedes ultimul model, negru, cu un bilet mare lipit pe capotă:

„Mulțumesc din tot sufletul, socrul tău!”