Bulă și Bubulina sărbătoreau 30 de ani de căsnicie la un restaurant de lux. La un moment dat, Bulă, simțindu-se cuprins de o rară sinceritate, o întreabă:
— Dragă, în toți anii ăștia, m-ai înșelat vreodată?
Bubulina oftează, lasă tacâmurile jos și răspunde cu voce joasă:
— Ei, Bulă, de trei ori s-a întâmplat… Dar să știi că de fiecare dată am făcut-o spre binele tău.
Bulă, șocat, cere explicații:
— Cum adică, Marie, spre binele meu?
— Păi, îți aduci aminte când erai la început de drum și banca nu voia să-ți dea creditul ăla mare pentru afacere? Ei bine, după ce m-am văzut cu directorul băncii în privat, a doua zi te-a sunat personal să-ți spună că s-a aprobat.
Bulă înghite în sec, vizibil tulburat, dar încearcă să fie înțelegător:
— Bine, asta treacă-meargă, m-ai ajutat să devin cine sunt azi. Dar a doua oară?
— Mai știi când aveai nevoie de operația aia urgentă la inimă și nu găseam niciun chirurg disponibil? După ce am petrecut o seară discutând cu profesorul universitar, te-a operat imediat și n-a cerut niciun ban.
Bulă, cu ochii umezi de emoție, îi strânge mâna:
— O, Marie, mi-ai salvat viața… Ești o sfântă, te iert! Dar a treia oară… a treia oară când a fost?
— Păi… îți mai aduci aminte anul trecut, când ai candidat la primărie și îți mai trebuiau vreo 450 de voturi ca să câștigi?

