Într-o seară, Bulă stătea pe prispă cu un bun prieten, savurând o bere rece și liniștea serii.

— Măi Bulă, îi zice amicul, cum se face că tu și Bubulina nu vă certați niciodată? De 20 de ani sunteți împreună și e o armonie de invidiat la voi în casă. Care-i secretul?

Bulă trage tacticos din țigară, se uită în zare și începe să povestească:

— Păi, totul a început chiar din luna de miere. Am plecat noi în Mexic și am închiriat un măgar să urcăm pe un munte, să vedem niște ruine. La un moment dat, măgarul s-a împiedicat pe o potecă îngustă. Bubulina, cu o voce neașteptat de calmă, a zis doar atât: „Prima dată”.

— Și? întreabă curios prietenul.

— Am mers mai departe, iar după vreo zece minute, măgarul s-a împiedicat a doua oară. Bubulina, la fel de calmă, a fixat animalul cu privirea și a zis: „A doua oară”. La a treia împiedicare, Bubulina n-a mai scos un cuvânt. A scos un pistol din poșetă și l-a împușcat pe bietul animal direct în frunte.

— Doamne ferește, Bulă! Și tu ce-ai făcut? N-ai sărit la ea?

— Ba cum să nu! Am început să urlu la ea ca un descreierat, că e nebună cu acte, că am plătit garanție pe măgar, că e cruzime împotriva animalelor și că ne-a distrus vacanța…

— Și ea? Ce a făcut? a întrebat amicul cu gura căscată.

— Păi… s-a uitat fix în ochii mei, fără să clipească, și mi-a spus scurt: „Prima dată”. De atunci, prietene, e o liniște în casă de se aude cum trece timpul.